Blogul asta se va odihni putin. Pe 19 iunie, postul de televiziune la care lucrez are relansarea. Practic, atat inainte, cat si macar o saptamana dupa 19, avem muuuulta treaba. Intreaga luna e foarte grea, pentru ca in relansarea asta trebuie sa se vada ca noi, atat mamaligarii, cat si castravetii, n-am frecat pula pe-aici 8 luni. E, daca va convine formularea din titlu, finala ligii noastre…

Pe 1 iulie venim acasa si de rezultatul finalei asteia depinde marimea coaielor noastre la intoarcerea pe Otopeni. Vrem sa ne intoarcem castigatori. Asa ca mai subtire cu labareala pe blog!

PS:

1. Stiu ca altii sunt mai “napoleoni”. Eu nu sunt nici atat de bun, nici atat de ordonat, cat sa duc si asta in acelasi timp. Plus ca a-nceput sa-mi placa jucaria asta, tin si la mine, si la voi si nu vreau sa postez orice, oricum, numai ca sa postez.

2. Asta nu inseamna ca blogul moare sau ca nu o sa mai apara nimic pana la sfarsitul lunii. Nu. O sa mai scriu niste texte, fie cele pe care le-am promis aici si aici, fie altele (despre superba victorie a Unirii Urziceni si despre ce intelegem din ea, de exemplu). Doar ca o sa scriu mult mai rar si mult mai putin. Sper ca, pana la finalul saptamanii, sa apuc sa va povestesc de ce tin cu EBA. Motivul e misto, o sa va placa!