LATER EDIT: Aflu de la add ca s-a rezolvat. Mersic, nea ministru, nu m-ai dezamagit nici de data asta!

Daca ati citit textul de mai jos, ziceti ca sunt o scarba, un inconstient si un nenorocit. Aveti dreptate, asa e. Dar nu numai cu Marchizul de Sade sunt prieten, ci si cu Von Sacher-Masoch. Dintre toate jucariile lasate pe pamant de Dumnezeu sau inventate ulterior de om, cel mai mult imi place sa ma joc cu nervii mei. Sunt campion balcanic si vicecampion european la masochism (m-a batut un francez in finala, 10-8 in decisiv).

De data asta, am ales sa gasesc capitala la capatul celebrei linii naveta oferite de CFR, la sugestia lu’ dom’ ministru. Si mi-am dat seama ca nici Pulea Spataru’ nu vrea ca linia asta sa fie profitabila. De linia asta nu afli decat daca ai avut inspiratia sa te fi uitat la stiri acum doua luni jumate. Sigur, sunt niste semne prin haeroport, dar discrete, asa, de parca ar fi celebrul Orient Express, care n-are nevoie de reclama, nu o amarata de naveta de care n-au auzit nici rudele lui Berceanu. Nu sare-n ochi ca ar fi un mijloc de transport nou, confortabil si de incredere. Nu-ti zice nimeni, in toate limbile pamantului sau macar in doua: “Baaaaaa, nu mai da banii la jegosi. Hai cu noi, e ieftin, e civilizat, e rapid”, “Nu dati banii pe prostii, mergeti cu 60 de mii”, “Hai cu locomotivuta si-o sa-ti creasca mare”. Nu-i nici o reclama, nici o don’soara cu craci lungi care sa-ti imparta o brosura, un fluturas, baaaaa, NIMIC! Poate o fi numai obsesia mea de om defect, care lucreaza cu imagini si cuvinte. In fine, ies de la bagaje, le fac obisnuita aroganta prietenilor mei cu masini galbene si caut casa de bilete a CFR-ului. O gasesc la “Plecari Interne”. UNDE? Da-da, la “Plecari Interne”. Adica, dintre cei 13.700 de oameni care trec zilnic pe acolo, tu te asezi cel mai aproape de AIA CARE PLEACA?!?! Si, in plus, pleaca IN TARA, adica in cele 8 curse pe zi ?!?! Da . Ma rog, mai departe. Ora 18:36. Primu’ autobuz care merge la tren, la 18:59. Imi cumpar bilet. Costa 6 lei.

- De unde-l iau?, le-ntreb pe cele doua doamne.

- De la peronul doi, da’ vine pe la 7.

La 7 si 5, ma intorc la doamne:

- Nu va suparati, dar autobuzul care trebuia sa plece la 7 fara un minut la 7 si cate minute vine?

- Acum, stati linistit.

Imi amintesc ca domiciliez in Bulgaria, nu in Elvetia, si imi cobor pulsul pana la 140. Vine la 7 si 10, soferica se da jos intru golirea corpului de lichide si imi arunca din viteza un politicos “nu urca, asteapta aici”, rostit cu cel mult 6/32 dinti. Ii raspund cu “Sigur, Oedip” si astept. Vine inapoi peste 3 minute, mai ieftin cu 300 de grame. “Stai sa vina si fetele si plecam”. “Fetele” sunt cele doua doamne care au pus mana de la mana si mi-au confectionat mie un bilet. Vin si “fetele”, ne urcam toti 3 in autocarul de 40 de locuri si plecam. Soferica face la dreapta pe DN1, si, inainte sa poata sa-i dea viteza a III-a, baga dreapta din nou si opreste. Suntem la calea ferata. Dupa 2 minute si jumatate de mers. Daca plecam pe jos, ajungeam mult mai devreme si nici nu ma plictiseam. Distanta de la terminal la sina e putin mai mica decat penisul unui gandac de Colorado. In stare flasca (penisul, nu distanta, nu gandacul). Dar nimeni, niciodata, n-o s-o mufeze, prin 2 metri de fier, 3 pietre, o “teava” de curent si un macaz.

Vine si trenul, care e foooaaarteee misto. O “sagetica” de o suta si ceva de locuri, un tren nou, curat (inclusiv la buda), care te poate plimba in mod civilizat, ceea ce, pentru transportul in comun de la noi, e pasarica rara. La un moment dat, mi-o iau in dinti (inima) si numar efectivul uman din tren. Nu-mi ia mai mult de 10 minute sa numar pana la 6: un mecanic, un controlor, doua “biletiste”, o domnisoara care a aparut direct pe peron si, cu voia dumneavoastra, ultimul pe lista. Scot telefonul, pornesc aplicatia numita “Calculator” si inmultesc 6 lei / bilet x 2 bilete. “Bilet” cu “bilet” se simplifica. Rezultat final: 12 lei incasati de ceferica. Buuuun.

Pe cat puneti pariu ca nu intram in Q3 fara sa-l auzim pe nea Deltaplan: “Am hotarat sa desfiintam linia Gara de Nord – Aeroport. Nu era rentabila. Pierderile erau prea mari. Noi am incercat…”? Nimeni pe pamantul asta, daca e intreg la cap, nu-si face iluzii ca va face profit dupa doua luni de la deschiderea unei afaceri. Si nici nu pune lacatul pe usa asa repede, fara sa fi incercat toate solutiile posibile sa faca treaba sa mearga. Decat daca i se rupe. Normal ca o s-o desfiintati, ma, copii, pentru ca nu puteati sa va atingeti de cascavalu’ lu’ Fly Mitrea Taxi, de exemplu. Sau, daca, Doamne-fereste!, era un proiect profitabil, cum ati mai fi justificat statia de metrou pe care aveti de gand s-o sapati? Iar aia chiar trebuie justificata, frate, ca acolo e… Ce e? Licitatii e.

Si pe cat puneti pariu ca niciodata n-o sa-l auzim pe acelasi baiat: “Am mai decis sa-l destituim pe X, care s-a ocupat de proiectul liniei-naveta Gara de Nord – Aeroport. N-a facut o cercetare ca lumea, un studiu de piata temeinic, campania de promovare a produsului a fost inexistenta, comunicarea – zero, implementarea – defectuoasa. Astfel, am aruncat la gunoi Y milioane de lei din banii CFR-ului. Cineva trebuie sa plateasca pentru aceasta greseala”?