Pe 18 aprilie 2009, in Sambata Mare, Kiril nu-si pune nici una dintre intrebarile astea. Cand iti merge bine, nu-ti pui intrebari. Iar lui Kiril ii merge bine. Joaca la Slavia Sofia si in nationala. Urmeaza sa-si petreaca sarbatorile cu prietenii. E ziua lui Vasil si ii astepta pe toti in club, la “Solo”, in centru, la doi metri de “Leii fara Coaie”. Nu poate sa lipseasca tocmai Kiril. Vasil e prietenul lui cel mai bun si, in plus, toata gasca e acolo. Carciuma – spalatica, muzica – buna, DJ-ul e crainicul stadionului lui Levski, ii plac sportivii, asa ca dedicatiile pentru sarbatorit curg una dupa alta.

Gheata, prietena lui Kiril, isi face treaba si raceste whisky-ul. Dar si whisky-ul isi face treaba si fierbe sangele. La masa lui Kiril si la masa vecina. Dintr-un nimic, incepe scandalul. Muzica se opreste si zgomotul de sticle sparte si de mese rupte e noul hit in “Solo”. Bataia continua si in afara clubului. Pe jos, pete rosii. Nu e vin. Unde se termina urmele, incep taxiurile. Rotile unuia dintre ele scartaie si lasa in spate trei tineri nemiscati intr-o balta de sange cald.

In taxi e Ilyan Todorov. Baiat de bani gata, violent, si cu un tata smecher. Pe jos, injunghiati, Kiril Vajarov si cel mai bun prieten al lui, sarbatoritul Vasil Alexandrov. Mai incolo, alt Kiril, Dimitrov, singurul care avea sa scape cu viata dupa intalnirea cu cutitul lui Todorov.