Nici mie nu-mi place sa citesc bancuri. Imi place sa ascult si sa spun. Conteaza cine spune un banc, cum il spune, cum construieste povestea si cum rupe brusc logica in momentul poantei. Cum i se umple gura de carne (asta e, cele mai multe bancuri bune sunt fie foarte inteligente, fie, mai ales, foarte vulgare) si cum primeste reactia celorlalti. In scris, 88% din farmecul unui banc se pierde. Dar pe asta tre’ sa vi-l zic:

Popescu, de la etajul trei, se duce la Georgescu, de la sase, si-i zice:
- Fratioare, e groasa. Tre’ sa vedem ce facem cu Ionescu, de la doi, ca mi-o fute pe nevasta-ta!