Archive for category Preludiu
Castravetele-n vacanta!
Gata! Mi s-a luat! O saptamana nu mai folosesc nici un obiect electronic cu display. La revedere, televizor, calculator, telefon! In jurul lui 15 iulie, o sa ma intorc aici si o sa va povestesc cum s-a terminat aventura bulgareasca a taranului cu laptop, de ce e Sofia un oras special, o sa scriu cateva randuri despre concertul Dream Theater de la Kavarna (de departe cea mai pizdoasa cantare la care mi-am deplasat fizicul), trei vorbe despre doua carti si, daca nu sunteti cuminti, ce am promis acum niste secole si, ca de obicei, nu m-am tinut de cuvant.
Dupa asta, cel mai probabil, o sa-i dau un pui de shut down lui caretas.ro (motivele, tot dupa pauza publicitara). Hai, potoliti-va, nu mai plangeti, ca doar n-a murit Michael Jackson!
Pana ma intorc, va las sa dati cu ochiul si cu urechea pe una dintre piesele care l-au facut pe prietenul Vanghele (cel mai mare fan Dream Theater de dincoace de Oceanul Transatlantic) sa spuna:
Bai, nene, discu’ asta ne-ar face si pe noi, oameni in toata firea, sa cadem la asternut. Pai, fetitele isi ridica gladiolele in trei secunde daca asculta asta!
Caretas.ro se intoarce!
Stimati vevespectatori, am infrant! Ring.bg (TV si site) exista, respira si functioneaza. Fratele mai mic, mai subnutrit si cu ceafa groasa al lui Sport.ro incanta ochii si inimile a milioa…, sute de…, zeci de…, cateva mii de detinatori de tub catodic. Asa ca e momentul sa ne apucam din nou de mancat cacat pe blog, din cand in cand.
Azi promit sa va povestesc cum n-am luat doua batai in ultimele trei saptamani, iar maine, dupa secole de asteptare, celebrul post despre EBA.
M-am intors. Parjoliti ogoarele, otraviti fantanile, incuiati femeile in casa!
Zilele astea,…
…, in direct si in exclusivitate internetica pe www.caretas.ro:
- de ce inca sunt bucuros si uimit dupa un meci pe care l-am vazut duminica seara (nu e Urziceni – Dinamo, sa fim seriosi!);
- de ce o sustin din toata inima si o votez pe EBA
- cum am ajuns la concluzia ca adolescentii sunt frumosi si idioti peste tot;
- ne bucuram impreuna de fotbal dupa Barça – Manchester.
Stimati vevespectatori, accesati, click-uiti, refresh-uiti. Va astept ca pe ziua de spaga!
Nu-mi iese
Va tot promit, de cateva zile, ca va povestesc ce ni s-a intamplat anul trecut la finala Cupei UEFA. Intamplarile sunt dragute si chiar merita spuse. Dar nu acum. Nu sunt in forma. Nu vreau sa par interesant sau sa dau din casa, dar sunt ocupat, obosit, suparat si neinspirat. Asa ca textul nu se leaga. L-am inceput de 10 ori si l-am sters de 20. Iar, daca mie, care tin la textele mele ca Prodan la Batistuta, nu-mi place, nici pe dumneavoi nu v-ar da pe spate. Si mi-am propus acum o luna, cand am lansat blogul la apa, ca o sa scriu numai pentru ca cred sau simt, nu pentru ca “trebuie”.
Va multumesc pentru intelegere si imi pare rau ca nu m-am putut tine de cuvant.
PS:
La un moment dat, textul va aparea aici. Doar ca nu stiu cand.
Urmeaza postul cel mare
Pentru ca in ultimele zile am cam lasat deoparte subiectul, s-au strans multe nespuse despre finala Cupei UEFA de anul trecut. Mi-am propus sa vi le servesc pe toate inaintea finalei de anul asta, asa ca pregatiti-va sa aflati, dintr-un text lung (sper sa nu fie si plictisitor):
- cat da Rio Ferdinand la frizer;
- cat de aproape de satisfactia vietii lor au fost cei care voiau sa-i vada batuti bine pe Mironica si Caretas;
- cand am primit cele mai multe felicitari din viata mea, desi nu era ziua mea si nici nu-mi intrase copilul la liceu;
- ca politistii nu-s prosti si ineficienti chiar peste tot;
- cat de ieftin poti sa te pisi in centrul Manchester-ului.
Cand veti putea citi toate minunatiile astea? Clar, pana la Werder – Sahtior. Mai mult de atat nu pot sa va spun. Reveniti constant aici. Refresh de lamaie Va astept. Sunt caldut.
Azi, nu…
Azi, e vreme buna si fresh-ul de lamaie (nu mai consum alcool de 49 de zile) intra mai bine ca niciodata. Fac cinste cu unul pentru victoria Viborgului. Daca bate si Kiel, dau chiar o bere fara. Iar daca ia si Barcelona liga, cred ca beau si eu una cu.
In seara asta si maine dimineata Luni seara si marti dimineata:
- inca doua vorbe despre finala Ligii la handbal;
- cum era sa iau doua batai (una – sora cu moartea, cealalta – chiar mama celor doua surori) in 10 minute acum un an, la Manchester, dupa finala Cupei UEFA;
- povestea necunoscuta a unui fotbalist cu nume mare;
Deci, va astept pe aici. Ma duc sa iau niste seminte, niste alune, o apa plata, sa am cu ce va servi.
Si, ca sa nu mai faceti misto de mine, cum ca as da cu sapa intr-o tara de cacat, va invit sa cititi asta.
… finca nici nu pierdeti ce stiti
Continuati sa dati refresh-uri, pentru ca, tot azi, pe “Blog de mamaliciki cu zeama de castraveti”, aveti sansa unica de a citi cateva randuri despre peripetiile unui roman bulgarit la revenirea in tara. Un text inedit si incitant, castigator al Marelui Premiu al Juriului, la Festivalul Veveve-ul de Aur de la Tandarei in 2010.
I’ll be back!
Si maine aveti obligatia sa ma vizitati. Indiferent daca scriu ceva sau nu. Ca sa va pacalesc, va zic ca in Caretasul de maine puteti citi:
- continuarea povestii de la finala Cupei UEFA de anul trecut;
- un post despre invazia submuzicii romanesti la sud de Dunare;
Ramaneti cu noi! Revenim imediat dupa andropauza.
Promo
Asa am invatat eu la scarbici: daca vrei sa se uite lumea la tine, tre’ sa-ti promovezi marfa.
Asa ca, numai in Caretasul de maine:
- portretul senzationalului erou necunoscut al fotbalului;
- un loc incantator in care sa va opriti doua ore la vara, in drum spre Grecia;
Va astept din nou. Am luat bere si mici, sunt in campanie erect-orala.
Taia-mi-as panglica!
Salut, sunt Dragos Caretas si nu sunt blogger. Si sper sa nu ajung vreodata. Nu-s din filmu’ asta. Nu stiu cine sunt Sozo, Cosmar si alti tenori ai www-ului romanesc. Nu-mi propun sa crape serverele de atata trafic si nici sa ma umplu de bani ca veceul de cacat. Scriu rar, mult si, zic eu, prost. Si atunci, de ce am mai pus bucata asta de hartie pe net?
- pentru ca-s nevorbit; in septembrie 2008, m-am facut capsunar de Bulgaria, prelucrator prin aschiere la doua televiziuni cu ceafa groasa; tot atunci, am inceput sa scriu mail-uri acasa, sefilor, colegilor, prietenilor; povesteam ce am gasit acolo, ce avem de facut, ce probleme avem, ceream sfaturi, ma plangeam si injuram; in afara de astea, adaugam povestioare din viata la Sofia, din fotbalul bulgaresc si alte glumite ieftine; unele s-au transformat in posturi pe un blog; altele au ramas in circuit inchis;
- pentru ca mi s-a urcat succesul la cap; mail-urile de care tocmai va vorbii au inceput sa se plimbe intre adresele de mail ca Anna Lesko intre bogatasi; Read the rest of this entry »
Ultimii care s-au bagat in seama